Problema gărzilor medicilor este generată de o serie de deficiențe structurale ale sistemului sanitar, putând fi remediată doar pe baza unor intervenții corective adresate fiecărei categorii de probleme.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR), în calitate de organizație ce reprezintă cea mai mare parte a medicilor din spitalele publice, a arătat în ultimele două decenii, în mod public, guvernanților, aceste probleme și soluțiile necesare. FSSR le prezintă în continuare într-o formă rezumativă:

(1) Recunoașterea gărzilor ca timp de lucru

În anul 2016, FSSR a reușit să determine Guvernul României, în urma unui protest de amploare, să modifice modul de organizare a gărzilor în câteva aspecte esențiale. Unul dintre aspecte l-a constituit introducerea obligației firești a existenței unui contract individual de muncă (CIM) pentru gărzile suplimentare timpului de lucru aferent normei de bază. Aceasta a avut două consecințe:

a) Posibilitatea medicilor de a-și negocia numărul de gărzi pe care doresc/pot să le desfășoare, suplimentar față de orele de gardă deja include în CIM de bază. Cu alte cuvinte, datorită obligației ca gărzile suplimentare să fie efectuate în baza unui CIM suplimentar medicii din spitalele publice, asemenea oricărui cetățean, au un cuvânt de spus în privința deciziei de a lucra sau nu mai mult de o normă.

Deși există această prevedere legală, nu toți medicii beneficiază de recunoașterea acestui drept.

b) Recunoașterea duratei gărzilor suplimentare ca timp de lucru din perspectiva unora dintre consecințe, cele mai importante fiind plata gărzilor suplimentare și responsabilitatea profesională. Măsura trebuia să fie urmată de recunoașterea deplină a gărzilor ca timp de lucru.

La ora actuală gărzile nu sunt recunoscute integral ca timp de lucru din perspectiva a două consecințe esențiale: plata lor (pe care o explicăm la punctul următor) și contribuția la împlinirea stagiului de cotizare aferent dreptului la pensie.

FSSR a solicitat în mod sistematic în ultimii 10 ani tuturor guvernaților recunoașterea timpului de lucru aferent gărzilor ca timp aferent unui stagiu suplimentar de cotizare la sistemul de pensii.

Deoarece medicii efectuează un serviciu public prin munca în plus desfășurată în gărzile suplimentare CIM-ului de bază, ei au dreptul la recunoașterea împlinirii anticipate a stagiului de cotizare aferent sistemului de pensii, proporțional cu durata cumulată lucrată suplimentar de-a lungul întregii vieți profesionale.

Într-o explicație simplă:

- Durata mediei de lucru a unui cetățean care îndeplinește nivelul maxim al stagiului de cotizare la sistemul de pensii este echivalentul a unei norme lucrate timp de 40 de ani.

- Pe calculele FSSR, durata medie de lucru a unui medic de-a lungul întregii sale vieți profesionale, luând ca referință o normă, este de cca. 60 de ani. Diferența în plus este dată de timpul de lucru aferent gărzilor suplimentare.

O precizare esențială pentru a înțelege tratamentul juridic al îndeplinirii stagiului de cotizare în sistemul de pensii din România: un cetățean este considerat ca având același stagiu de cotizare indiferent dacă lucrează o oră/zi (ba chiar și o oră/lună) sau 12 ore/zi (sau chiar 24 de ore/zi). O inechitate cu impact negativ semnificativ asupra angajaților din sănătate.

Recunoașterea deplină a gărzilor suplimentare ca timp de lucru presupune și recunoașterea împlinirii anticipate a stagiului de cotizare, ce trebuie să aibă drept consecință posibilitatea (nu obligația) de a ieși la pensie odată cu împlinirea echivalentului unei norme prestată la nivelul stagiului maxim de cotizare (40 de ani).

(2) Plata gărzilor cu tariful orar al normei de bază

Tot în anul 2016 FSSR a determinat Guvernului României la plata gărzilor cu tariful orar al normei de bază. Această măsură a determinat creșterea numărului de medici care efectuează gărzi suplimentare cu peste 40% în doi ani. Mai exact,  în aprilie 2016 erau incluși în liniile de gardă 6813 medici. În aprilie 2018 era  incluși în liniile de gardă 9545 de medici.

Începând cu luna martie 2018 plata gărzilor suplimentare nu mai este efectuată la nivelul tarifului orar al normei de bază. Mai exact, orele de gardă desfășurate de medici în baza CIM-ului suplimentar sunt plătite acum la nivelul salariului de bază din anul 2018. Aceasta măsură determină o nemulțumire firească a medicilor care efectuează gărzi.

Solicitarea FSSR, dublată de proteste repetate ale medicilor care efectuează gărzi desfășurate în ultimii ani, nu a găsit deocamdată înțelegerea menită să corecteze situația.

(3) Limita timpului zilnic de lucru

Conform Codului Muncii, limita zilnică a timpului de lucru pentru un cetățean este de maxim 12 ore/zi (13 ore/zi este limita stabilită prin Directiva privind timpul de lucru).

Durata medie a timpului de lucru continuu, cumulat, al unui medic care efectuează gărzi, atunci când prestează gardă, este de regulă de 24 de ore, în multe cazuri depășind 30 de ore. Cu alte cuvinte, limita timpului zilnic de lucru, menită să protejeze sănătate lucrătorilor, nu doar că nu este respectată în cazul medicilor care efectuează gărzi, ci se ajunge la durate cumulate ale timpului de lucru continuu ce depășesc echivalentului unei zi. Sunt ușor de înțeles consecințele acestei durate a muncii asupra sănătății medicilor și posibilității lor de a-și desfășura activitatea profesională.

Acestea sunt cele trei cauze structurale esențiale care determină nemulțumirea legitimă a medicilor care efectuează gărzi.

Reprezentanții FSSR au avut mai multe discuții cu actualul ministru al Sănătății privind remedierea acestor cauze. La ora actuală există un angajament de rezolvare pentru ultimele două probleme structurale: tariful orar la medicilor care efectuează gărzi suplimentare normei de bază (pe durata desfășurării acestora) și limitele timpului de lucru (prin modificarea ordinului de ministru specific).

Până la rezolvarea fiecăreia dintre cele trei probleme structurale, nemulțumirea medicilor care efectuează gărzi va fi în continuă creștere, afirmă FSSR.